E prea devreme … sau prea târziu?

Am bucuria ca, de peste 15 ani, să sărbătoresc rezultatele cu forța de vânzări a unei companii de renume din lume.

Anul acesta nu a fost diferit. Andalucia. Cei mai buni au fost acolo și nu am fost puțini. Undeva la 200 veniți din toate regiunile țării, de toate vârstele, de la 23 de ani până la 75.

Cum poți să fii în topul celor mai buni la nivel de țară la 23 de ani?

Dar la 75 de ani?

Mi-amintesc de mine când, la 23 de ani , mi-am dat examenul de expert și am fost poftită afară din examen pe motivul că eram prea tânără și sigur greșisem sala. Nu greșisem.

Mi-amintesc de mine când, imediat ce am terminat facultatea, m-am aruncat în școala vieții, în antreprenoriat. Cu cărțile în față, m-am ambiționat să reușesc. Mulți mi-au spus să-mi văd de treabă, să stau în banca mea că nu-i momentul. Numai că eu simțeam momentul, simțeam că eram mai mult, puteam mai mult și dacă era să o dau în bară, atunci decisesem să o dau cât mai repede ca să merg mai departe apoi. N-am dat-o.

Ba mai mult, de fiecare dată am fost atentă să cresc. Să mă plătesc pe mine prima, să cresc împreună cu cei care mi-au făcut onoarea să ne însoțim pe acest drum.

Și unul dintre lucrurile care mă doare cel mai tare este să văd cum atâția oameni geniali nu mai au energia necesară să-și dezvolte proiectele importante ale vieții lor pentru că e prea devreme … sau prea târziu pentru ei. Așa consideră. Am văzut idei geniale care au rămas, timp de o viață, la stadiul de proiect din cauza că nu sosise momentul potrivit.

Începe cu tine, plătește-te pe tine primul. Este un principiu de libertate financiară de când e lupul cățel. Doare când vad oameni care merg cu frâna trasă pentru că lista de cheltuieli e plină și înțeleg că modul prin care ne plătim pe noi înșine este doar cu o rochie nouă sau o vacanță. De aceea, mă doare și îmi frânge inima, să văd cum ne dăm viața la schimb pentru niște obiecte, cheltuind emoțional sau doar să mergem și noi cu gașca de prieteni unde nu ne permitem.

Începe cu tine! Începe să te însoțești cu oameni care nu s-au oprit din a se pregăti când s-a terminat școala și, astfel, te vei plăti primul pe tine!

Plătește-te pe tine primul și dă-ți voie să te antrenezi cu cei mai buni dincolo de mit-ul că ești prea tânăr sau poate prea bătrân sau că nu mai este pentru tine.

Mit-urile sunt pentru ei. Tu nu ești ca ei! Ești căpitanul propriei tale vieți!

Uite mai mult să vezi că nu ești ca ei, că aceste mituri doar te fac să mergi cu frâna de mâna trasă.

Am scris despre asta aici.

Plătește-te pe tine primul și creează-ți acea disciplină sănătoasă care să-ți asigure un mindset hotărât că acum este momentul tău. Nici pe departe nu este nici prea devreme și nici prea târziu. O dată ce ai conștientizat asta, poți fi sigur că deja ai făcut primul pas spre a te plăti pe tine primul. Și este un bun îmceput!

Zic să sărbătorim acest prim pas!

Felicitări!

Plantează semințe!

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *